 |
 |
“Când îţi dorești o viaţă fără dificultăţi, reamintește‐ţi că stejarii devin mai puternici în ciuda vânturilor, iar diamantele se creează sub presiune.” – Peter Marshall
Privitul la televizor reprezintă activitatea, sau mai degrabă inactivitatea preferată în timpul liber a milioane de oameni în toată lumea.
Trăim în era validării, a reclamelor care ne inf luenţează 60% din comportament, a știrilor despre cataclisme, nefericire, sex, pandemii, sfârșitul lumii și a operaţiilor estetice. Prin intermediul platformelor de socializare sau al televiziunii, minţii îi este indusă o stare de pasivitate asemănătoare transei, caracterizată de un grad ridicat de receptivitate, nu foarte diferită de hipnoză. De aceea orice știre cu pe măsură ce te uiţi la știri sau interacţionezi cu postările altor oameni pe reţelele sociale. O altă provocare cu care ne obligă să ne confruntăm reţelele caracter negativ ne influenţează viaţa de zi cu zi și ne schimbă percepţia asupra mediului înconjurător.
Azi, mai mult ca oricând, evenimentele dezastruoase provocate de pandemia Covid-19, au creat un climat social de frică și anxietate, o corelaţie din păcate sigură, pe care mulţi oameni au experimentat-o în ultima vreme. Vocea anxietăţii crește în intensitate, pe măsură ce te uiţi la știri sau interacţionezi cu postările altor oameni pe reţelele sociale. O altă provocare cu care ne obligă să ne confruntăm reţelele sociale este faptul că evenimentele stresante din vieţile altor oameni pot ajunge la noi în mod instantaneu.
Noi consumăm știrile într‑un modcu totul diferit faţă de generaţiileprecedente. Ei citeau seara câte unziar sau se uitau la jurnalul de știricare dura o jumătate de oră. Spredeosebire de vremurile trecute,știrile s‑au transformat acum într‑un potop de materiale care „mustesc deanxietate”, la doar un click distanţă.
Infectarea cu Covid-19 produce efecte negative asupra psihicului cu patologii precum tulburarea de stres posttraumatic, anxietate, insomnie și depresie.
Ameninţările bolii sunt numeroase și sunt cauzateîn principal de îngrădirea libertăţii, dificultăţile în gestionarea situaţiei familiale și economice, care pot provoca anxietate, depresie și atacuri de panică, dureri de cap, tulburări de memorie, apatie, oboseală fizică și psihică și gânduri obsesive. Toate acestea au un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii mintale a populaţiilor afectate, atât în ţările dezvoltate, cât și în cele aflate în curs de dezvoltare.
Cercetări recente arată că aproape 40% dintre adulţi, aparţinând celor mai diverse categorii demografice se confruntă cu un nivel crescut de anxietate și tulburare de stres posttraumatic, fie după infectarea cu Covid-19, fie din cauza știrilor negative care ne creează o realitate a fricii generalizate.
Fiind o parte a naturii noastre emoţionale, frica apare că are o reacţie sănătoasă, adaptativă, declanșată de percepţia unei ameninţări sau unui pericol faţă de siguranţa și securitatea fizică a unei persoane. Anxietatea este un răspuns emoţional declanșat de frică inexplicabilă orientată spre viitor. În urma testelor aplicate în cabinet, s-a constatat prezenţa sporită a tulburării de stres posttraumatic și anxietate generalizată cu frecvente atacuri de panică. Anxietatea, în special, este cea care persistă cel mai mult în timp, fiind strâns legată de intensitatea stării inflamatorii sistemice care urmează formelor severe de Covid-19 chiar și după luni de zile de recuperare.
Partea pozitivă este că pacienţii cu aceste forme de anxietate sunt deosebit de receptivi la consiliere psihologică și hipnoterapie.
Viaţa reală este un amestec de numeroase emoţii. Cheia este să înveţi cum să-ţi dezvolţi abilitatea de a te simţi bine, de cel puţin de trei ori mai mult decât te simţi rău și apoi să faci din asta un obicei.
În definitiv, poţi spune că anxietatea nu vrea decât să te antrenezi astfel încât să devii un supravieţuitor mai tenace. Creierul are o capacitate remarcabilă de a se adapta schimbărilor, lucrurile pe care le facem, pe care le învăţăm, ne schimbă structura creierului, declanșând formarea de noi celule nervoase, cu infinite posibilităţi de dezvoltare de noi conexiuni între ele. Creierul nostru poate învăţa să supravieţuiască orice s-ar întâmpla. Iar fiecare persoană poate deveni absolut liberă de anxietate și are posibilitatea de a deveni orice își dorește. Pentru a depăși toate traumele din ultima perioadă trebuie doar să înlocuim reprezentările interioare care ne limitează, cu altele noi, mai utile.
De ce ar trebui să apelezi la consiliere psihologică?
- Dacă simţi că ai rămas cu o traumă în urma unor evenimente care te-au marcat,
- Suferi de anxietate, depresie sau atacuri de panică,
- Vrei să renunţi la fumat sau dacă ești afectat de dependenţe,
- Simţi că totul în jurul tău se năruie și devii letargic, Dacă ai anumite obsesii sau furie nejustificată, Pentru a te cunoaște mai bine, a înţelege ce se întâmplă cu tine și de ce urmezi aceleași tipare,
- Vrei o schimbare,
- Dacă ai probleme în cuplu (consilierea psihologică poate face minuni, puteţi afla lucruri despre voi înșivă pe care nu le cunoșteaţi nici după 10 ani de căsătorie, pentru că nu puneaţi întrebările corecte),
- Pentru a învăţa să închei relaţii în liniște sau să repari relaţii,
- Pentru a învăţa să îţi gestionezi emoţiile și trăirile.
